|
ECUMENISM
Acest cuvânt s-a format din grecescul oecumene, care înseamnă pământ locuit sau lume. Prin ecumenism sau mişcare ecumenică se înţelege strădania de a se reface unitatea vizibilă a Bisericii. Creştinii au fost divizaţi, de-a lungul istoriei, datorită factorilor teologici şi neteologici. Începuturile mişcării ecumenice se află în încercările Bisericilor ieşite din Reformă (sec. XVI), de a relua dialogul cu Bisericile istorice, tradiţionale. Melanchton încerca să ia legătura cu patriarhul ecumenic Ioasaf II (1555-1565), au avut schimb de scrisori teologii luterani din Tübingen cu patriarhul Ieremia al II-lea (1573-1581), dialogul dintre Biserica anglicană şi patriarhul ecumenic Chiril Lucaris (+1638) şi continuat de patriarhul Mitrofan Critopulos. În a doua jumătate a secolului XIX şi începutul secolului XX s-au constituit organisme ecumenice sistematice, care s-au concretizat în Consiliul Ecumenic al Bisericilor. Acest Consiliu este o asociaţie de Biserici care mărturisesc pe Domnul Iisus Hristos ca Domn şi Mântuitor potrivit Scripturilor şi caută să împlinească împreună chemarea lor comună pentru slava lui Dumnezeu cel Unul, Tatal, Fiul şi Duhul Sfânt.
Potrivit cuvintelor rugăciunii – testament: „Ca toţi să fie una“ (In. 17,21) – rostite de Hristos Domnul înainte de patima Sa cea mântuitoare, Biserica Ortodoxă Română este membră activă în Consiliul ecumenic al Bisericilor promovând şi susţinând mişcarea ecumenică şi prin participanţii şi delegaţii ei încearcă să facă cunoascută şi să mărturisească credinţa şi tradiţia noastră sfântă.
Aşa numitele „Concilii de unire dintre Ortodoxie şi Catolicism (sec. XIII - XV), nu pot intra în aceasta categorie, deoarece uniatismul“ n-a fost niciodata acceptat ca metoda de unire. Biserica Ortodoxă întreţine un dialog teologic cu Biserica Romano-Catolică, dar ultimii 10 ani au existat dificultaţi datorita aşa-numitelor Biserici greco-catolice. Începând cu 2006 s-a reluat dialogul teologic ortodoxo-catolic.
Biserica Ortodoxă Română a mărturisit un semn atât de vizibil în dorinţa pentru realizarea unităţii vizibile a Bisericii lui Hristos şi prin invitaţia făcută Papei de a vizita România (mai 1999), cea dintâi ţară majoritar ortodoxă, care a invitat şi a primit vizita conducătorului Bisericii romano-catolice. Pe această coordonată s-au înscris şi vizitele făcute de Patriarhii Justinian (1968) şi Teoctis (1987) la Viena, iar ca raspuns au fost vizitele Cardinalilor Dr. Franz König (1967) şi Dr. Christoph Schönborn 2000, 2001 şi în 2005 facute Bisericii noastre de acasă. Au fost acordate Doctorate Honoris Causa, din partea Facultăţilor de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, Sibiu şi Arad: Cardinalului Dr. Christoph Schönborn şi Profesorilor de Teologie Catolică: Philipp Harnoncourt şi Christoph E. Suttner.
În Austria cele 14 Biserici sunt membre ale Consiliului ecumenic al Bisericilor locale. Biserica noastră este susţinătoare şi participantă la această lucrare de mărturisire comună a adevărului creştin într-o lume desacralizată şi secularizată. Aici şi Biserica Romano-Catolică este membră de drept a acestui Consiliu al Bisericilor austriece. Parohia noastră întreţine legături frăţeşti – în duhul dragostei şi sincerităţii creştine – cu Bisericile surori din Austria. Suntem bucuroşi că putem să folosim spaţii bisericeşti catolice pentru săvârşirea sfintelor noastre slujbe la: Graz, Linz, Knittelfeld, Wiener Neustadt, St. Pölten, Krems, Operpullendorf ş.a.
Parohia vieneză se află într-un raport de parteneriat cu Parohia catolică Sf. Gheorghe – Kagran.
|
|
